Un pod fără speranţe

07/05/2010


Ieri, 6 mai 2010, s-au împlinit 20 de ani de când românii de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit, dupa cea de-a doua noapte neagră din istoria acestora, pe podul de flori de peste Prut. Podul de flori fiind o metaforă, evident.

În acea zi s-au strâns zeci de mii de români de-a lungul Prutului. Numai că în iureşul entuziasmului creat, au uitat de ce s-au întâlnit. De unde se vede că o bucurie aşa de mare ia minţile oamenilor. Când s-au dezmeticit, era prea târziu; beţia a fost de scurtă durată. Şi unde mai pui că la festivităţi au participat şi cei din fruntea celor două state româneşti. Din partea română, evident, emanatul Ion Iliescu.

Din punct de vedere politic acest eveniment n-a avut niciun fel de urmări. Basarabia făcea parte încă din imperiul sovietic iar România innota în democraţia originală pe drumul socialismului cu faţă umană. Deci nu se punea problema reunificării celor două state româneşti.

Şi asta, cu atât mai mult cu cât, la mai puţin de un an de la petrecerea de pe Prut, în primăvara lui 1991, Ion Iliescu, în calitate de preşedinte al României, împreună cu ministrul său de externe de la acea vreme, Adrian Năstase, s-a deplasat la Moscova unde a semnat noul Tratat de prietenie cu URSS, condusă atunci de M.Gorbaciov. România era aşa dar singura ţară din fostul lagăr socialist de după 1989 care semna un asemenea tratat. Pofta lui Iliescu se împlinise.

Numai că bucuria acestuia n-a ţinut decât până prin august acelaşi an, când a avut loc puciul de la Moscova, în urma căruia Gorbaciov a demisionat fiind înlocuit cu Boris Elţân. Iar peste câteva luni acesta a dizolvat Uniunea Sovietică în cele 16 state componente. Şi astfel fosta RSSMoldovenească devine R. Moldova.

Prima ţară care a recunoscut noul stat european a fost România. Telegrame de felicitare, discurs în Parlamentul de la Bucureşti a noului preşedinte moldovean, urări de bine, să ne avem ca fraţii…Şi cam atât.Sârma ghimpată de pe malul Prutului pusă de Stalin a rămas la locul ei. Niciun cuvânt despre unire.

Şi astfel a fost ratat momentul prielnic pentru reunificarea celor două state într-un singur popor. Iar această dorinţă a românilor a devenit o Fata Morgana. Cu cât ne apropiam mai mult, cu atât idealul era mai departe. Avatarurile istoriei.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: